miercuri, 31 octombrie 2012

Halloween...

Ador Halloween-ul pentru decorul sumbru şi înfiorător,ador Halloween-ul pentru agitaţia creată în şcoli,ador Halloween-ul...pentru că are supranatural!Ştiu că exprimarea mea e cam grosieră,dar aşa e!Îmi place supranaturalul,îmi plac misterele,legendele înfiorătoare care fac să mi se ridice părul pe şira spinării.Ce pot spune,îmi place să trăiesc periculos.Ha ha,cred că şi o furnică trăieşte mai periculos decât mine.Ştiţi ce am văzut azi,când am intrat pe blog?...Nimic interesant,doar că am peste 1000 de vizualizări,can you belive it?Nici nu ştiu când s-a făcut cirfa asta,nu am stat să o urmăresc,ceea ce mi-a făcut surpriza şi mai plăcută.A fost ca un mic cadou de Halloween.So,revenind,vouă de ce vă place,sau nu,Halloween-ul?Eu mi-am exprimat părerile ciudate,e rândul vostru.Ah,şi ce n-aş fi dat să fi sărbătorit şi eu câtuşi de puţin,dar tot ce-am făcut a fost să încerc să mă menţin trează la ore.Oricum,cred că e mai bine aşa,pentru că directorul a făcut un mic scandal ,prin staţie,celorlalte clase care s-au costumat,machiat şi şi-au decorat clasele.Pur şi simplu nu a suportat ideea că are loc o activitate fără aprobarea lui,că uniforma a fost înlocuită cu haine negre şi măşti de vârcolaci ,şi că un incendiu ar fi putut izbucni în orice moment de la lumânărele.Îhm,presupun că avea dreptate...
Whatever,pentru unii Halloween-ul e nimic altceva decât nimic,pentru alţii o sărbătoare păgână,furată de la americani,pentru alţii prilej de a scăpa de ore,iar pentru alţii prilej de bucurie,cred.În spiritul Halloween-ului, am o melodie pentru voi.


marți, 30 octombrie 2012

Awesomeness from series and movies, #2


- from TV series Pretty Little Liars

All I want to do is...relax!

Nu am de gând să mă apuc să mă cain despre cât de obosită sunt,sau despre cât de grea e şcoala şi despre puţinul timp pe care îl am alocat cititului.
Mi-am zis,de o bucată de vreme,că trebuie să ajung - cândva - în Hawaii.Doar vreau şi punct.Ce viaţă,ah...Să stai tolănit la soare pe un şezlong,pe o plajă înconjurată de palmieri,bananieri şi cocotieri,citind o carte şi nepăsându-ţi de ziua de mâine...Visez frumos,nu?Da,ştiu.Dar nu-mi pasă ce vârstă voi avea,18,29,40...67,eu tot voi ajunge într-o zi în Hawaii.Şi voi face tot ce-am spus mai sus!
Maine,31 octombrie e Halloween you little monsters!Dar ştiţi cum sărbătoreşte norocoasa de mine? Învăţând,scriind,poate vizionând un film,poate!Da,nicio party,nimic!Nici măcar un machiaj de vampir sau zombie,ca să nu mai vorbesc de costum!Huh,şi nu decorăm şi noi clasa,micuţa noastră clasă.De ce?Pentru că drăguţele mele colege sunt mult prea leneşe şi/sau indiferente să participe şi ele cu un scoci!Eh,măcar să-mi decorez blogul,nu?Ceea ce am şi făcut-o deja.Nu e un aspect foarte reuşit însă spiritul contează.Şi voi?Ce planuri aveţi pentru minunata zi de Halloween?Vă vine să credeţi că mama mea chiar urăşte Halloween-ul?Nu,nu e vrăjitoare care se simte ofensată de costumele copiilor,ci pur şi simplu îi displace...pentru că (citez) Halloween-ul e o sărbătoare păgână luată de la americani.Da,şi e pur şi simplu împotriva ideei că mie îmi place.Dar sincer,nu-mi pasă,adică hei,don't judge me,dar trăim într-o ţară democratică,am voie să am propriile plăceri.



vineri, 26 octombrie 2012

I feel... good!

Poate e datorită notei de zece pe care am luat-o la sport (da,şi pentru un 10 la sport sunt bucuroasă...ce face liceul din mine!),sau poate datorită faptului că e vineri,mult iubita şi adorata zi de vineri,sau poate că am râs mai mult(ştiţi,se spune că râsul face bine),sau poate din cauza că am apucat să citesc puţin din "Atingerea Umbrei" partea a doua...orice ar fi,azi m-am simţit prima!De foarte mult timp nu m-am mai simţit aşa,plină de viaţă,în conformitate cu vârsta mea.
Credeam că plictiseala,monotonia şi melancolia nu aveau să mai plece de pe teritoriul meu.But,surprise!Miracles happen!E ca şi acum m-aş fi aflat în deşert timp de zile întregi,săptămâni chiar,fără apă,pustiită,având numai un singur scop:de a supravieţui.Iar deodată,stropi mici încep să curgă din cerul care în sfârşit nu mai era atât de senin şi anost.Ah,ce senzaţie de bine,să simţi că ai acel lucru după care ai râvnit atât timp.Şi eram atât de enervată şi enervantă,nu suportam nici măcar cel mai mic zgomot,nu suportam întrebările întrebătoare,răspunsurile prea detaliate.Nimeni nu putea sta prin jurul meu fără să mă iau de el/ea,fără să ne certăm,fără să-i fac vreo morală inutilă.Da,sunt conştientă,şi eram şi atunci,de ceea ce făceam,dar nu mă puteam opri.Capul parcă-mi era apăsat de o greutate de zeci - sute de kilograme,iar eu,justa de mine,mă răzbunam pe bieţii oameni din jurul meu.Acum regret că i-am făcut,într-un mod sau altul,să sufere.De altfel,regretam încă după primele cinci secunde după ce tocmai o dădeam în bară,dar nu aveam curaj să o spun.
But hei,cum spune şi poza:"It's friday.Let's dance!" Sau cel puţin la figurat.Eu "dansez" în pat,vizionându-mi serialele pe care le-am aşteptat cu atâta curiozitate.It's weekend baby,weekend!

joi, 25 octombrie 2012

Noutăţi în bibliotecă #3

Hello guys!So glad to be here...Ha ha,gata cu englezismele că suntem români până la urmă,no?
Prezenţa mea pe blog a fost egală cu zero în ultimele 2-3 zile,dar sunt sigură că mă înţelegeţi,you know...school.
Yeah,mi-am luat Atingerea umbrei partea a doua!De fapt,sora mea mi-a luat-o,dar nu cred că mai contează .Esenţialul este că în sfârşit pot să mă "hrănesc" cu acţiunea captivantă (sper) a cărţii.Recunosc că m-am apucat şi de Emma de Jane Austen,ştiţi voi,una dintre cărţile acelea pe care le-a cumpărat profesoara mea de engleză din banii rămaşi pentru manuale.Şi am citit doar 8 pagini?Da,parcă 8 pagini.Cartea pare interesantă,o dramă clasică şi frumoasă,dar e în engleză,şi îmi ia o mulţime să citesc numai o pagină.Nu sunt analfabetă la engleză,dar totuşi,sunt destule cuvinte pe care nu le cunosc,şi e destul de enervant să te opreşti mereu din citit pentru a căuta în dicţionar ce înseamnă ele.Adică,hello,eu chiar şi la cărţile traduse în română mai sar câte un cuvânt pentru că sunt prea curioasă să văd ce se întâmplă,iar unele cuvintele sunt pur şi simplu ca nişte obstacole în misiunea mea de descoperire.Da,abia aştept mâine să mă apuc de citit.Mâine,pentru că în seara asta am deja programat un film.Oh,ce ziceţi să mă laud cu cei doi de zece pe care îi am în catalog la română?He he,tocmai am făcut-o.Nu am rezistat tentaţiei.Să fim serioşi,cine nu s-ar mândri cu notele astea la liceu,în a 9-a?Sunt o persoană mai modestă de obicei,don't worry.


vineri, 19 octombrie 2012

"Atingerea umbrei", partea I ("Academia Vampirilor", #3) de Richelle Mead - Recenzie

După 8 zile de (ne)citit am terminat în sfârşit cartea!Ah,hate you school!Yeah,hate you!Da,acum,lăsând ura mea pentru şcoală deoparte,cartea a fost,hmm,nu ştiu dacă pot găsi cuvântul potrivit...ok?plăcută?...genială?Sincer,nu ştiu,voi trage o concluzie după ce termin să o prezint şi să o comentez,desigur.

Să vă amintesc despre ce era vorba?Ei bine,Lissa Dragomir este o prinţesă moroi.Pe lângă unicitatea de a fi ultimul Dragomir,aceasta mai are ceva special,ceva cu adevărat special şi nemaiîntâlnit la nimeni,decât la o altă singură persoană (până acum),Adrian.
Să nu uităm de Rose,fata dhampir,cea mai bună prietenă a Lissei şi un viitor gardian.Cei care au citit părţile anterioare ştiu prin câte a trecut,ce a avut de îndurat din cauza strigoilor,duşmanii de temuţi ai moroilor,deci şi ai dhampirilor.
În partea aceasta,eroinele noastre sunt aproape de a absolvi,de a-şi lua rămas bun de la Academia Sf. Vladimir,iar gardienii să-şi primească moroii pe care îi vor păzi zi şi noapte de acum încolo.Însă,înainte de aceasta,Rose avea să treacă printr-o încercare,la fel ca ceilalţi novici,o încercare ce consta în primirea unui moroi şi protejarea acestuia timp de 6 săptămâni.Dhampirii erau nevoiţi să-şi protejeze moroii cu foarte multă seriozitate şi de asemenea ei trebuiau să fie mereu pe fază ca nu cumva strigoii să le atace preţioşii moroi.Desigur,cu adevărat nu exista niciun strigoi (în Academie),profesorii le ţineau locul şi le săreau în cale gardienilor în devenire atunci când ei se aşteptau mai puţin.Totul e bine până când Rose primeşte dosarul moroiului cu care a fost repartizată,ea fiind sigură că pe acea mapă va scrie "Vasilisa Dragomir".

Nevenindu-mi să cred,am recitit de trei ori numele de pe eticheta mapei...

De parcă repartizarea cu un alt morori nu ar fi fost îndeajuns,urmările întâmplării din Spokane începeau să se vadă.Rose începea să le vadă.Şi nu îi plăcea ce vede,se înfricoşa şi spera că e doar din cauza oboselii şi a nesomnului,dar cu timpul aceasta îşi dă seama că acestea sunt doar scuze.

Nu mai exista decât Mason:acel fantomatic şi pâlpâitor Mason...

Şi,pentru ca paharul să fie plin,Rose are "norocul " de a afla încă o veste bombă,şi prin "bombă" mă refer super-mega-rea!Victor Dashkov - cel care a abuzat de puterea tămăduitoare a Lissei pentru a scăpa de o boală, care în curând urma să se transforme în moarte - era în situaţia de a scăpa de acuzaţii,de închisoare, de tot,datorită rangului important pe care îl deţinea,fiind membru dintr-o familie regală.

Victor Dashkov era un criminal;un personaj malefic,chiar.

Da,urma să fie un proces prin care să-l judece pe Victor,dar spre furia lui Rose,ea însăşi,Lissa şi Christian nu puteau fi prezenţi.Desigur,era o nebunie totală,deoarece ei erau principalii martori.Dar,spre bucuria lui Rose,cineva reuşeşte să-i aducă pe toţi trei la proces,chiar şi pe Eddie,gardianul Lissei.
Pe parcursul acestui volum,Richelle se axează mai mult pe prezentarea situaţiei cu Victor şi a perioadei de "practică" la care este supusă Rose.Dimitri,ştiţi voi,frumosul şi fermecătorul antrenor al lui Rose,nu mai este pus în centrul atenţiei ca în volumul trecut.Atât el,cât şi relaţia dintre acesta şi Rose este dată oarecum deoparte.Sunt foarte mulţumită de personaje şi de evoluţia lor.De exemplu,Rose aproape că a scăpat de tot de defectele acelea care mă călcau în totalitate pe nervi.Doar un singur lucru mă mai enervează la ea:faptul că ascunde foarte multe lucruri importante de Lissa,pentru că aşa consideră ea că o protejează,că o ţine departe de pericole.Faza e că îi ţine mult prea multe secrete ascunse,nu numai unul!Dar cred că astă e farmecul până la urmă.

Nota mea: 4,5/5 (Goodreads - 5)

miercuri, 17 octombrie 2012

Coldness...

Am răcit...Sunt varză,mai pe româneşte.Era de aşteptat,adică jumătate din colegii mei sunt răciţi,gripaţi,unii cu nişte tuse de ţi se ridică părul pe mâini.Deja mă ustură în jurul nasului.Ah,chiar nu-mi era dor de această senzaţie de sufocare.Dar nu e numai o simplă răceală,din păcate.Sinuzita şi-a propus să-mi facă şi ea o vizită,una cam lungă de altfel.
Mai am puţin şi termin Atingerea umbrei partea I.Mi-a luat incredibil de mult să ajung aici,dar n-am ce-i face.Timpul e duşmanul meu,iar paginile întregi de la istorie,pline de fraze de zeci de rânduri ce trebuiesc învăţate,nu mă ajută deloc în lupta mea contra lui.
Şi mă doare gâtul,cu tot cu plămâni...
Sincer,nu înţeleg cum alţii au timp să iasă şi în oraş,să-şi facă şi temele cât de cât,să se plimbe şi să mai facă nu ştiu ce.Nu sunt o persoană lentă,de aceea mă tot mir cum de eu ajung mereu să mă culc aşa de târziu şi să nu fi făcut mare lucru.
Mdah,cred că timpul are cu adevărat ceva personal cu mine!
Aş sta acasă.Adică sincer,sunt răcită până în fundul oaselor,dar nu pot,nu pot să lipsesc.Lecţiile sunt foarte greu de recuperat  la liceu,din câte văd,şi nu pot risca aşa ceva.Şi oh,nici gând să lipsesc mâine,pentru că am învăţat o mulţime la biologie şi istorie,şi trebuie să iau note...mari,maxime!Halloween is coming,iupii,debea aştept!Dar oare,ce-am să fac de Halloween?

Oh,that's my 30th post! :)

vineri, 12 octombrie 2012

Yes,shit happens...

Vineri,ah,sweet vineri!Şi weekend,sweet weekend,dar şi fucking weekend pentru că trece atât de repede!Poate unii cred că exagerez,dar ,sincer,şi weekend-ul îmi este destul de încărcat!Vineri n-am chef de nimic,decât de stat pe tot feluri de site-uri,de citit,de vizionat seriale,ah desigur,şi de înfulecat ca o spartă.Sâmbăta,până la amiază,o ocup cu făcutul curăţeniei,iar după,cu teme,cu foarte multe teme.Bine,nu cred că mai are rost să spun că mai stau şi o bucăţică de vreme ocupându-mă de propria-mi persoană.Duminică e oribil,gândurile acelea că mâine mă ascultă,că mâine dau test,că etc.,mă înfioră complet!Mai citesc duminică,asta îmi place cel mai mult la ziua asta.Mai învăţ.Şi poate ies într-o mică plimbare pe la rude,nimic special.So yeah,shit happens.Deja am impresia că merg la şcoală de luni întregi şi că nu mai vine odată vacanţa.Huh,de fapt,am avut impresia asta din prima săptămână!M-am cam săturat să tot scriu în postările mele despre cât de greu e la şcoală,despre faptul că m-am săturat de ea,de teme şi învăţaţ.Dar hm,cred că am avut mult mai mult de învăţat decât am avut de scris,iar în generală era exact invers!Ca să vezi!Şi viaţa asta e aşa anostă.Şi monotonă! Parcă m-am săturat să văd feţe posomorâte,enervate,schiminosite.Nu ştiu,poate aşa sunt doar oamenii din România,dar ştiu sigur că nu-mi place.Am nevoie de o schimbare în viaţa mea,trebuie să arunc trecutul în cutia veche şi prăfuită de care nu mă voi atinge pentru tot restul vieţii mele şi să deschid cufărul prezentului şi viitorului!Chiar trebuie...Dar îmi este foarte greu să mă descotorosesc de trecut pentru că mă simt oarecum legată de el,pentru că majoritatea amintirilor mele frumoase se află în trecut.Hmm,seara asta va fi...dedicată serialelor!Supernatural şi The Vampire Diaries!Gosh,niciodată în viaţa mea nu am crezut că voi iubi aşa de mult nişte seriale!Ele,mâncarea,somnul,cititul şi muzica fac parte din puţinele lucruri care-mi fac viaţa mai frumoasă...

joi, 11 octombrie 2012

Noutăţi în bibliotecă #2

Nu cred că mai are rost să spun că poza a fost făcută cu telefonul meu,prin urmare,cu cameră fără blitz.
Deci da,mi-am luat Atingerea umbrei,volumul al treilea din Academia Vampirilor de Richelle Mead.Ştiţi ce e interesant?Interesant este faptul că eu credeam că toată seria asta are numai 6 volume fără nicio parte în plus.Dar surpriză!Volumul 3 cât şi volumele 4,5 şi 6 au câte două părţi,can you belive it?God,am rămăs puţin şocată!
Deci,mai am încă 7 cărţi de luat.That's great!Sincer,sunt foarte curioasă să văd ce mă mai aşteaptă.Chiar admir un autor care reuşeşte să menţină acelaşi suspans pe parcursul unei întregi serii,fără să schimbe prea mult acţiunea,iar Richelle chiar îndeplineşte acest lucru, până acum.
Hmm,ei bine,nu ştiu dacă azi am timp să citesc pentru că trebuie să mai fac un proiect şi să învăţ (să mă holbez ca la maşini străine) la chimie.Mda,grea chimia asta...
Well,timpul îmi este limitat - ca de obicei -,numai în weekend pot spune că sunt un pic mai free,dar nici atunci,mai ales când ştiu că săptămâna următoare mă aşteaptă teste,proiecte,ascultări şi alte moduri de tortură.Sincer,chiar zici că e tortură!Când intră în clasă profesorul şi începe să răsfoiască catalogul,să se uite intens la ceea ce scrie şi într-un final să zică numele "norocosului" care va fi ascultat.Şi chiar dacă ştiu lecţia,chiar foarte bine,emoţiile sunt nelipsite .
Gata,să nu ne mai întristăm.Oricum,mâine e vineri,cea mai iubită zi din săptămână,sau duminica e pe primul loc?Da,duminica e preferata pentru că atunci am aproximativ toată ziua la dispoziţie să citesc,muahaha,i feel so evil!

duminică, 7 octombrie 2012

Just...shut up!

Nu mai suport.M-am săturat să fiu fata de treabă,fata care iartă mereu,fata care îţi acceptă orice prostie!M-am săturat să spun " Nu e nimic,nu-ţi face nicio problemă!" Şi m-am săturat să mă prefac că nu văd atunci când calci pe bec,atunci când faci orice îţi stă în putinţă numai să mă vezi suferind,să vezi că nu mă simt bine,să vezi că mai am puţin şi explodez.Şi ţie chiar îţi face plăcere,când mă vezi măcinându-mă,frământându-mă cu disperare,asudând din cauza nervilor pe care mi-i provoci,îţi face mare plăcere.De aceea continui,nu te opreşti,continui să fii împotriva mea.
M-am săturat să discutăm,să te fac să înţelegi,să îţi explic.M-am săturat să te prefaci că eşti de acord!M-am săturat să te consolez,să îţi spun că te înţeleg,că te susţin.Dar eu nu mint,eu spun adevărul,pe când tu,tu mă minţi cu neruşinare,fără să-ţi pese de sentimentele mele,fără să realizezi că şi eu sunt om,că şi eu am o inimă.M-am săturat să mă simt prost şi jalnic atunci când te corectez,când încerc să îţi îndrept greşelile ipocrite,pe când tu ar trebui să te simţi aşa.Şi chiar m-am săturat să mă crezi idioata ta,preşul de care îţi poţi şterge picioarele oricând.
Şi totuşi de ce,de ce mă chinui atât?De ce mă consum pentru cineva care nu merită?Pentru că aşa sunt eu,fie că-mi place,fie că nu.Sunt...prea înţelegătoare?Se pare că da,că altfel nu aş avea parte de asemenea tratamente speciale.Aş vrea să nu mai fiu aşa,dar nu-mi stă în caracter să fiu indiferentă,să nu-mi pese,să mă gândesc numai la mine însămi.Aş vrea...să pot spune "Nu!Mi-a ajuns!"

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Saturday post...

Sunt atât de lipsită de imaginaţie în acest moment!Eu cică îmi fac tema la desen.E pentru marţi,dar prefer să nu fiu prea aglomerată luni.Tema desenului?Umm,un fel de google specific românesc.Da,ştiu,n-aţi înţeles nimic.Dar,sincer,nu ştiu cum să vă explic.Oricum,ideea e că nu am am habar ce aş putea desena pe lângă literele astea,ca să reprezinte câtuşi de puţin Românica noastră dragă.
Cred că voi face nişte steaguri,sau doar unul.
Am răcit.Era de aşteptat ca Octombrie să vină odată cu durerile de gât şi cap,şi rănile usturătoare din jurul nasului.O să treacă,la fel cum au trecut şi alte răceli.Sunt mândră de mine,mândră că încă nu am renunţat la blog,şi inima-mi spune că nu o voi face prea curând.Ştiţi,chiar îmi place aici.Scriu tot ce-mi trece prin cap.Împărtăşesc lucruri pe care nu credeam că sunt în stare să o fac.
Mă simt mult mai în largul meu decât în lumea reală,aş putea spune.Aici,literele-mi sunt adevărate prietene,nu mă părăsesc niciodată.Când scriu inima îmi tot repetă: "Continuă,continuă!" Şi o aprob.
Ştiţi ceva,m-am hotărât!Am să fac doar fundalul specific românesc: roşu-galben-albastru.Chiar acum mă pun pe măsurat.Adică,e destul de specific românesc,nu ?
Îmi amintesc cu cât entuziasm aşteptam ora de desen când eram un ţânc.Ora asta şi cea de sport erau preferatele mele.Dar acum?Am impresia că îşi bat joc de noi atunci când ne pun să desenăm peisaje sau să alergăm dintr-un capăt în altul.
Îmi place Octombrie.Chiar dacă e mai rece.Totuşi,nu e chiar atât de rece.Numai gândul că se apropie Halloween-ul mă face să sar în sus de bucurie,să ţip şi să dansez.Cu toate că nu am de ce,pentru că la noi nu se sărbătoreşte,dar mai contează? Pe mine nu mă afectează cu nimic.
Îmi e somn,dar nu prea.A meritat să pierd zecile de minute de somn aseară ca să mă uit la Supernatural.Dacă nu s-ar fi încărcat atât de greu,cred că aş fi urmărit episodul cu mai mult interes şi aş fi înţeles mult mai uşor.Dar ochii aproape că mi se închideau.Probabil ar fi trebuit să-mi lipesc cu scoci pleoapele de frunte,cum obişnuia bătrânul Tom să facă.O,sau mai bine să-mi fi pus scobitori?Ha ha,ce ne mai învaţă şi desenele astea animate...

vineri, 5 octombrie 2012

"Iniţierea" ("Academia Vampirilor", #2) de Richelle Mead - Recenzie

Am termina-o!În sfârşit!Binecuvântată fie ora de franceză ,respectiv engleză începător ,la care ,eu,fiind la începător germană,stau degeaba!Chiar am fost inspirată azi dimineaţă când mi-am pus cartea în ghiozdanul meu,care apropo,a început deja să arate ca o pisică ciufulită!Sunt super încântată că am terminat-o,cititul pe bucăţele îmi dădea dureri de cap!

Bun,revenind la carte,hmm,nu ştiu dacă îmi place mai mult ca prima parte,este chiar greu să mă decid în privinţa acestui lucru.Deci povestea este aceeaşi:Rose încă e îndrăgostită lulea de Dimitri,instructorul ei.Lissa,îşi "ţine puterile sub control" cu ajutorul unor pastile şi se simte în al nouălea cer alături de Christian.
Ei bine,în "Iniţierea",Richelle se axează mai mult pe prezentarea sentimentelor lui Rose (în sfârşit),mai exact pe sentimentele faţă de Mason,Dimitri,mama ei şi...Adrian,şi pe războiul dintre moroi şi dhampiri cu strigoii.
Cum spuneam,Rose trebuie să de-a piept sentimentelor ei faţă de Mason.El pur şi simplu o venerează,o adoră şi ar face orice pentru ea,nici nu aveţi idee!Dar dacă veţi citi cartea,veţi avea .

....Dar ştiam că sentimentele lui pentru mine erau mai mult decât doar de prietenie şi încă nu mă hotărâsem ce simţeam eu în privinţa asta....

Dar cum rămâne cu Dimitri?El ce simte faţă de Rose?De fapt,simte el oare ceva?Adevărul e că da,şi încă foarte multe,multe sentimente numai de bine,bine bine,o spun: de iubire.O iubeşte la fel cum şi ea o face,dar el o respinge,o tratează ca pe un copil,încearcă să o îndepărteze,deoarece ei nu pot fi împreună datorită diferenţei de vârstă şi datorită faptului că ei vor fi gardienii Lissei în curând,iar nimic nu-i putea distrage atenţia în timpul meseriei.Doar imaginaţi-vă că nişte strigoi le prind pe Rose şi Lissa.Dimitri e liber.Pe cine va salva oare gardianul - dar şi îndrăgostitul - Dimitri?Bună întrebare,nu?Dar ce să faci când sentimentele sunt prea puternice?Dar aceste hopuri nu sunt singurele care stau în calea fericii celor doi.Mai este încă un hop,unul frumos,cu o cicatrice pe faţă lăsată de către doi strigoi,cu părul negru şi lung,un hop numit Tasha Ozera,mătuşa lui Christian Ozera.Semnul despre care tocmai am pomenit mai sus este cel lăsat de părinţii lui Christian,care au devenit de bună voie strigoi şi se întorseseră să-l ia şi pe micuţul Chris.Ei bine,doamna cu 7 ani mai mare decât Dimitri,îi face o propunere acestuia,propunere zdruncinătoare pentru Rose.

Era imposibil să-mi scot din minte povestea cu Dimitri şi Tasha...

Şi să nu uităm de mămicuţa lui Rose,Janine Hathaway,marea ucigătoare de strigoi şi un gardian de seamă,care apare pe neaşteptate în viaţa Rosei.Relaţia lor este mai încordată ca niciodată...până când,ceva se întâmplă,ceva carea avea să le apropie .

Mama mă luă în braţe şi mi-am ascuns faţa la pieptul ei...

Despre Adrian nu am de gând să dau detalii,însă are un rol foarte important,un rol cu adevărat neaşteptat.El chiar o înţelege pe Lissa,mai mult decât oricine altcineva.Cât despre lupta contra strigoilor,păi,şi acest aspect are un rol foarte deosebit de jucat,un rol care va provoca o mulţime de sentimente,majoritatea de melancolie,mai ales lui Rose,care,consider eu,a avut cel mai mult de suferit de pe urma acestor monştri.Însă va avea şi ceva de câştigat:2 lucruri de care orice gardian este mândru,însă puţini le deţin.

În  partea precedentă,atât Lissa cât şi Rose mă călcau pe nervi!Însă în această parte,din fericire,doar Rose.Mă enervează felul în care se gândeşte numai la Lissa,chiar şi atunci când e în pericol,în ghearele morţii,ea tot la Lissa se gândeşte şi se întreabă dacă e bine.Mi se pare chiar absurd,cu toate că este un lucru de admirat,dar totuşi,e mult prea detaşat.Dar,spre bucuria mea,doar atât m-a deranjat la donşoara Rose.

Per total,cartea este foarte bună.Aş putea admite că e mai bună decât prima,cel puţin aşa consider eu.Mă bucur că Richelle s-a hotărât să pună în prim plan relaţia lui Dimitri cu Rose,si pe strigoi,care în prima parte erau mai mult doar ca nişte legende.Aştept cu nerăbdare următoarea parte!Sunt curioasă să văd ce subiecte va pune în centru autoarea,ce intrigi vor mai apărea,de ce emoţii voi mai avea parte!

Nota mea: 5/5

miercuri, 3 octombrie 2012

I don't know?

Atât de repede mai trece timpul.Dar,sincer,nu mă supăr!Eu nu am vrut sa reînceapă şcoala,nu am vrut să aflu cum e la liceu,nu am vrut să-mi văd colegii noi,nici profesorii,care apropo,unii dintre ei sunt înfricoşători.Eu am vrut să fie vacanţă,veşnic vacanţă.
Dar weekend-ul,dragul şi scurtul nostru weekend trece cu viteza luminii.Nu am timp de nimic.Vineri,sunt ca o leguma,o leguma fiartă care preferă să stea tolănită decât să se apuce de teme sau învăţat.Dar hello,cine se apucă chiar de vineri?Adică...oboseala şi restul mă trântesc la pământ!Nici măcar nu am avut timp de terminat "Iniţierea" şi eu sunt înfometată,sunt flămândă să o citesc,să o termin!M-am săturat să citesc pe bucăţele!Vreau să citesc iar pe nerăsuflate,ca o disperată!
Gata,acum încetez...
Dar am obosit.Nu sunt melodramatică,nici nu sunt leneşă,bine sunt,dar nu când vine vorba de viitorul meu,însă sunt stoarsă de orice energie.Nu am avut niciun fel de timp de acomodare,am intrat direct la învăţat şi la scris fraze kilometrice.
Ahh,dar să nu mă mai cain,că sunt sigură că nici voi nu o duceţi mai bine.
Nu mi-am cerut scuze că nu am mai postat deoarece nu are rost,era de aşteptat ca prezenţa mea să fie redusă,foarte redusă în timpul şcolii...Şi,v-am pregătit o muzicuţă,o melodie ce aparţine lui Avril Lavigne,şi care ar trebui să ne mai ridice puţin moralul.Enjoy it!