sâmbătă, 22 iunie 2013

"Doamna Bovary" de Gustave Flaubert - Recenzie

Sursă
Hallo! Mi-am zis să sărbătoresc începerea vacanţei cu o recenzie, promisă de ceva vreme.

Nu se poate scrie o carte ca <<Doamna Bovary>>, fără credinţă înfocată... Toată valoarea cărţii mele, dacă are vreuna, rezidă în abilitatea de a fi mers neşovăitor pe sârma suspendată între abisul lirismului şi prăpastia vulgarităţii... Când mă gândesc ce înseamnă asta, am vedenii, dar apoi, când îmi zic că atâta frumuseţe mi-a fost mie încredinţată, mă trec fiori de spaimă şi îmi vine să mă ascund unde s-o nimeri.
- Gustave Flaubert
Rezumat:

 Romanul urmăreşte povestea Emmei, o tânără frumoasă, inteligentă, cu aspiraţii mari, ochii căprui, cu umerii obrajilor trandafirii, cu părul negru, atât de lins, încât părea dintr-o bucată, care se căsătoreşte cu Charles Bovary, un medic mediocru. Ceea ce părea a fi începutul unei căsnicii frumoase, era, de fapt, liniştea de dinaintea furtunii. 

Doamna Bovary visează la o viaţă romantică, aventuroasă, palpitantă, luxoasă, o viaţa cum numai cei ce aparţin clasei sociale înalte o au, o viaţă pe care Charles nu i-o poate oferi din niciun punct de vedere.  

Manifestându-şi tristeţea şi nemulţumirea sub forma unei boli, Emma îl îngrijorează pe Charles. Consultând un medic, cei doi soţi iau decizia de a se muta. În luna martie, când plecară din Tostes, doamna Bovary era însărcinată. Într-adevăr, mutarea aduce o schimbare în comportamentul Emmei, dar nu una bună deoarece aceasta devine din ce în ce mai risipitoare şi, nu în cele din urmă, ajunge să aibă două aventuri. Plus că îşi neglijează complet îndatoririle de mamă şi soţie, dispreţuindu-şi soţul şi copila, Berthe. 

Însă când cel din urmă amant se plictiseşte de ea iar datoriile ajung la o sumă imensă, Emma ia una dintre cele mai disperate decizii.

Părerea mea:


Doamna Bovary
Sincer, nu credeam că voi fi în stare să-i mai fac o recenzie după atâta timp. Dar iată că am reuşit. Cred că nu mi-a fost aşa de greu datorită faptului că Doamna Bovary a fost o carte foarte bună, care mi-a rămas întipărită în minte. 

Nu ştiu exact cu ce să încep. Probabil cu faptul că Emma a trecut pe lista mea de cele mai detestate personaje feminine. Să nu mă înţelegeţi greşit, Flaubert a conturat-o, atât din punct de vedere fizic, cât şi moral, extraordinar, însă, dacă aş cunoaşte o asemenea femeie, aş dojeni-o neîncetat (puţin spus!). Nu înţeleg cum o fată a cărei mamă a murit şi care a fost crescută în mare parte de măicuţe poate fi atât de nesimţit de visătoare, iubitoare de aventuri, nerecunoscătoare, neglijentă cu un soţ fidel şi harnic, atât de lipsită de scrupule. Faptele ei sunt egoiste, deloc în conformitate cu înfăţişarea ei inocentă. 
   
Îmi e greu să accept ideea că din cauza ei, alte două persoane (Charles şi Berthe) s-au distrus. Decizia de a se sinucide şi de a fugi de orice responsabilitate nu face altceva decât să-i accentueze caracterul sucit şi vulgar. Vorbesc foarte serios, dacă aş avea o asemenea cunoştinţă, aş plesni-o zdravăn. Recunosc că am avut şi momente în care o înţelegeam. Orice persoană visează la un ideal. Însă idealul Emmei începea deja să dăuneze.
    
Ei bine, aş putea scrie ore întregi despre acest personaj, dar nu văd unde aş ajunge. Doamna Bovary este o carte excelentă, o carte prin care Flaubert ne demonstrează că omul a fost şi va fi mereu o fiinţă complicată şi îngrozitoare.

Nota mea: 4,5/5 (Goodreads - 5)

Citate:

Datorie e să simţi ce e măreţ, să-ţi fie drag ce este frumos, iar nu să accepţi ce-i convenţional în societate cu toate mârşăviile pe care ni le impune.

Începea să simtă oboseala pe care ţi-o dă monotonia vieţii atunci când ea nu-i călăuzită de niciun interes şi nu-i susţinută de nicio speranţă.

Credea că dragostea trebuie să izbucnească deodată, cu trăsnete şi fulgere, ca un uragan ceresc care se abate asupra vieţii, o zdruncină, din temelii, smulge tot ce-i voinţă ca pe nişte frunze şi duce în prăpastie inima întreagă.

Lectură plăcută! :D 

6 comentarii:

  1. Am tot auzit de Madame Bovary, spre rușinea mea nu am citit-o, dar îmi place că te pasionează literatura clasică. <3
    Sper să pun și eu mâna pe carte în viitor. Emma deja mi se pare un personaj detestabil, dar bănuiesc că talentul lui Flaubert compensează acest aspect. :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer, nu mă dau în vânt după literatura clasică, dar recunosc atunci când citesc ceva de bună calitate.
      Foarte bine spus!:D Îţi recomand cartea cu multă căldură :).

      Ștergere

Thank you for reading my post and for leaving me your thoughts. Warm hugs!