duminică, 18 noiembrie 2012

"Jurământ de sânge", partea I ("Academia Vampirilor", #4) de Richelle Mead - Recenzie

În sfârşit!Îmi vine să pun o mie de "t" la cuvântul "sfârşit" ca să arăt cât de nerăbdătoare am fost să o termin.Serios acum,începusem să mă enervez.Nu am avut timp,deloc,deloc.Dar azi,am pus piciorul în prag şi mi-am zis că nu pot să continui aşa.Ah,dar de ce stau şi mă laud despre cât de ambiţioasă sunt,în loc să vă încât cu istorisirea părţii 1 din Jurământ de sânge?

Ce-ar fi să încep recenzia cu legătura titlu-conţinut,aşa ca un comentariu la limba română.Ei bine,are legătură,desigur că are.Spre deosebire de volumul III,Atingerea umbrei,care necesită citirea obligatorie a ambelor părţi pentru a face legătura titlu-conţinut,volumul acesta ne clarifică încă din prima parte această legătură.

În Jurământ de sânge partea întâi,Richelle adoptă mai puţine teme şi subiecte,asta dacă mă rapotez la volumele anterioare.Aşa,acum că am făcut câteva comparaţii şi legături să trecem la subiect!Deci Rose,curajoasa şi loiala Rose,dar şi cea care a părăsit-o pe cea mai bună prietena a ei,Lissa,dar şi pe Adrian,şi pe Christian,şi tot ce ţinea de Academie,chiar şi de State,a pornit să-l omoare pe singurul bărbat care a reuşit să-i fure inima,Dimitri,fostul dhampir şi actualul strigoi,transformat în urma bătăliei petrecută în volumul anterior...Mă credeţi sau nu,nu am vrut să vă dezvălui acest detaliu important,pentru că e important şi am vrut să-l descoperiţi voi.Oricum,ce e făcut e bun făcut.
Acum,Rose are un singur ţel:să-l omoare pe Dimitri,să-l scape de o viaţă veşnică pe care nu şi-a dorit-o.
Odată ajunsă în Rusia,căutările lui Rose încep,dar nu dă peste nimeni interesant,până într-o seară,în care aceasta se trezeşte urmărită.Instinctul de gardian s-a declanşat cu iuţeală,dar când văzu cine era urmăritorul ,Rose rămâne de-a dreptul surprinsă:Sydney,o alchimistă (oameni care îi ajută pe moroi şi dhampiri să rămână ascunşi şi să scape de cadavrele strigoilor ucişi,în schimbul unui tatuaj,care reprezintă de fapt sânge de moroi vrăjit cu elementele apă,aer,pământ sau foc) începe să i se plângă lui Rose că lasă cadavrele de strigoi prea la vedere şi că din cauza ei ea are probleme.

-Tu eşti,nu-i aşa?mă întrebă.Încă un şoc.Engleza ei avea un accent american,cu nimic diferit de al meu.Tu eşti cea care a înşirat cadavre de strigoi prin oraş...

În scurt timp Rose are să afle mai multe despre această Sydney,despre originile ei,despre relaţiile şi ceea ce ştie ea să facă.Gândindu-se că nu des întâlneşti o persoană care să cunoască bine engleza în Rusia,Rose profită de ocazie şi o întreabă dacă ştie unde se afla localitatea Omsk,aceasta amintindu-şi că Dimitri a pomenit o dată numele acesta şi gândindu-se că ar fi un punct de plecare bun.Sydney îi răspunde afirmativ şi îi propune să o ducă chiar ea însăşi acolo,iar după câtva timp de gândire Rose acceptă.Şi aşa se pomenesc cele două la drum.
Dar nu numai Rose a cunoscut pe cineva nou,ci şi Lissa,pe Avery Lazar,care a venit la Academie odată cu tatăl acesteia care este şi noul director,şi fratele ei.În curând cele două au să fie bune prietene,atât de bune încât Rose,mai spionând-o din când în când pe Lissa,devine geloasă şi posomorâtă.Ba chiar Adrian,vizitând-o în vis pe Rose o face şi mai geloasă,acesta spunând despre Avery că e "isteaţă,volubilă,frumoasă".Nici lui Rose nu-i venea să creadă,dar ea chiar era geloasă că Adrian nu mai avea ochi doar pentru ea,fapt care duce la o ceartă între ei doi,o ceartă prin care vizitele din vis aveau să se încheie definitiv.
În drumul lor spre Omsk,poposind la casa unor "cunoştinţe" de-ale lui Sydney,Rose simte prezenţa strigoilor,pe care,după o luptă crâncenă îi doboară,dar nu fără să se simtă urmări şi asupra ei.
Aceasta se trezeşte în casa unei familii foarte drăguţe,cu un nume mult prea cunoscut pentru ea:Belikov.Exact,Dimitri Belikov.Realizând imediat cine sunt aceşti oameni,Rose se întreabă cum de a nimerit chiar aici,la familia lui Dimitri.Sydney îi explică că imediat după ce a leşinat în urma confruntării cu strigoii,şi-a sunat şefii care l-au trimis pe Abe,un moroi mai în vârstă,despre care se spune că ar fi ca un zmeu,să le ia de acolo.Rose,pe tot parcursul drumului inconştientă fiind,tot pomenea numele "Belikov",iar Abe,cunoscându-i, le-a dus chiar la ei.După o perioadă,Rose le spune celor din familia Belikov despre Dimitri,părându-i rău că a adus o asemenea veste unor persoane atât de cumsecade,care au acceptat-o aşa de repede.Odată ajunsă acolo Rose urmează să cunoască mai multe persoane ciudate (Eva,bunica lui Dimitri),interesante (Oksana şi Mark) şi înfricoşătoare (Abe).
Într-un final,Rose ia o decizie care trebuia luată de mult,decizie influenţată de mai mulţi factori,şi de mai multe persoane:porneşte pe urmele lui Dimitri...

Nu-mi vine să cred că am scris atât, chiar nu mă aşteptam.Şi eu care mă gândeam că nu voi avea ce spune,ce povesti.Ba chiar,am încercat să rezum cât de mult posibil.În concluzie,ca să nu o mai lungesc,şi partea aceasta m-a încântat,dar are câteva minusuri din cauza Lissei,care parcă devine o bitch - îmi cer scuze pentru limbaj -,cât şi din cauza lui Rose,căreia i-a trebuit 270 de pagini ca să ia o decizie.Sunt sigură că partea următoare va fi mai incitantă.

Nota mea: 4,5/5 (Goodreads - 5)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Thank you for reading my post and for leaving me your thoughts. Warm hugs!