luni, 29 aprilie 2013

"Operaţiunea Chinta Royală" de Carl Hiaasen-Recenzie


Rezumat:

Paine Underwood, un mare iubitor şi "avocat" al naturii, reuşeşte să ajungă la închisoare din cauza că a scufundat Coral Queen, vasul-cazinou al lui Dusty Muleman, un mahăr pus pe rele. Sosit la închisoare, Noah, fiul lui Paine, află întreaga poveste şi motivele pentru care tatăl lui a comis o asemenea ispravă. Se pare că Dusty deversa dejecţiile în bazinul portuar, loc în care zeci de vieţuitoare acvatice fascinante îşi duc traiul.

Însă gestul disperat al lui Paine a fost în zadar deoarece Coral Queen a fost scos la suprafaţă într-un timp record.

Ei, ştiţi vorba aceea "Aşa tată, aşa fiu!" După cum probabil bănuiaţi, Noah nu are de gând să-l lase pe Muleman să scape basma curată, aşa că încropeşte un plan prin care intenţionează să scoată adevărul la lumină.

În această aventură primejdioasă, în care se vor lua decizii pripite şi se vor asuma riscuri mari, i se alătură şi Abbey, sora lui mai mică, Shelly, o tânără, cunoştinţă de-a lui Paine şi încă un personaj care îşi face apariţia când te aştepţi mai puţin. Identitatea lui vă las pe voi să o aflaţi.

Părerea mea:

Probabil dacă nu aş fi citit cărţi scrise de John Grisham nu aş fi judecat un pic cam prea aspru cartea aceasta. A fost o lectură uşoară, plăcută, care a abordat una din temele mele favorite - natura. Şi cu toate acestea, nu am avut sentimentul acela de lăcomie, de dorinţă de a vedea ce se întâmplă mai departe. Dar asta este întru totul vina mea. O carte nu ar trebui judecată după o alta de acelaşi gen; aici: poliţist. Plus că Operaţiunea Chinta Royală este o lectură pentru copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17, deci paralela pe care o fac între acest roman şi cele ale lui John Grisham este total nefondată. Ideea e că m-am obişnuit cu personajele mature şi acţiunea complexă, întortocheată chiar.

Revenind la părerea mea despre cartea aceasta, cel mai mult mi-au plăcut personajele feminine: Abbey, o leoaică curajoasă, comică, îndrăzneaţă şi directă, a fost alături de fratele ei în orice moment, chiar dacă acesta îi interzicea. Donna Underwood este mama tipic îngrijorată pentru siguranţa copiilor ei. Dar, în ciuda greutăţilor prin care a fost nevoită să treacă, aceasta a reuşit mereu să-şi menţină un calm surpinzător. Şi nu în cele din urmă, Shelly, despre care nu pot spune decât că o admir pentru faptul că s-a decis să-i ajute pe cei doi detectivi fără nimic în schimb, fapt care o deosebeşte de Lice Peeking, iubitul ei, despre care vă las pe voi să aflaţi mai multe.
În rest, pot spune că am savurat din plin umorul lui Carl Hiaasen, iar finalul cărţii a fost cu adevărat încântător.

Nota mea: 4/5

Citate:

Mai târziu, m-am urcat pe acoperiş ca să aşez antena de televizor în poziţia iniţială sau, cel puţin, să încerc. Am răsucit farfuria în sus, deşi nu aveam nici cea mai vagă idee în ce direcţie erau sateliţii. Nu m-ar fi surprins să prindem MTV-ul din Kirghistan.

Nu este uşor să te prefaci că totul este minunat când te simţi de parcă ai fost aruncat de pe acoperişul unei clădiri.

-... Gorila ala cheală nici nu şi-a dat seama ce l-a pocnit în cap.
- Numele lui este Luno, am spus eu.
- Nu-mi pasă nici dacă l-ar chema Mildred. Oricum, n-am de gând să-i trimit o felicitare în care să-i urez însănătoşire grabnică.

Ştiţi, acum că am făcut această recenzie, parcă privesc cartea cu alţi ochi. Părerea nu foarte bună mi-am făcut-o din cauza comparaţiilor pe care - rău - le fac, de fapt, pe care le făceam. Cum Noah şi-a învăţat lecţia să nu o mai pună pe sora lui în pericol, aşa mi-am învăţat-o şi eu pe a mea de a nu mai face paralele între cărţi, cel puţin, nu între cele scrise de autori diferiţi.

În concluzie, vă sfătuiesc să citiţi cartea, mai ales dacă sunteţi iubitori de natură şi dreptate.^^

5 comentarii:

  1. Mai văzusem această carte pe site-ul Nemira și chiar mă întrebam dacă ar trebui cumpărată sau nu. Evident că nu poți face o comparație între două cărți cu public-țintă diferit, deci poate în alt context ți-ar fi plăcut mai mult. Mie îmi pare drăguță cartea, dar evident că nu am așteptări mari de la ea, doar la ce te poți aștepta de la o carte pentru copii. Și eu sunt leoaică, deci protagonista pare de treabă. :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Comentariul tău exprimă exact sentimentele mele pe care le-am avut atunci când mi-am învăţat lecţia,hi hi . :D
      P.S:Leoaica e sora protagonistului.^^

      Ștergere
  2. Am citit cartea asta în urmă cu vreo şase ani. E prima oară când dau peste o recenzie la cartea asta, mi-a sărit imediat în ochi. Mi-a plăcut cartea la vremea la care am citit-o, dar pe atunci nici nu citisem prea multe cărţi, aşa că dacă aş lectura-o acum din nou, cred că i-aş acorda o notă mai mică. Mai bine rămâne aşa, în amintirea mea. Mulţumesc că mi-ai adus aminte de ea. :D

    RăspundețiȘtergere

Thank you for reading my post and for leaving me your thoughts. Warm hugs!