luni, 30 decembrie 2013

"Legiunea tunetului" ("Orcii", #2) de Stan Nicholls - Recenzie

Titlul original: The Legion of Thunder
Autor: Stan Nicholls
Editura: Nemira
Traducere: Antuza Genescu
Anul apariţiei: 2010
Număr de pagini: 384
Renaşterea strălucită a legendei orcilor, o cenuşăreasă a genului fantasy. - Barry Forshaw, Starlog
În acest volum autorul readuce în atenţia cititorilor aventurile curajoşilor Jderi care, în încercarea lor nobilă de a restabili un oarecare echilibru în Maras-Dantia, îşi semnează în mod benevol sentinţa la moarte. 

În încheierea primului volum fiecare din protagonişti se găsea într-o situaţie mai mult sau mai puţin primejdioasă. Undeva prin incipitul celui de-al doilea, însă, spre uşurarea mea, Stryke (conducătorul Jderilor) şi Alfray (caporal) reuşesc să-i doboare pe căpetenia trolilor şi supuşii lui şi să se alăture celorlalţi orci care rămăseseră sub conducerea lui Jup, sergent şi singurul pitic din ceata de surghiuniţi. Singura a cărei viaţă încă este cu adevărat în pericol este Coilla, femeia-orc şi, totodată, cel de-al doilea caporal, capturată de cei mai temuţi duşmani, oamenii. Însă spiritul de fraternitate îi îndeamnă pe Jderi să plece în recuperarea ei, lucru care nu ar fi fost posibil fără ajutorul unui nou personaj, Serapheim, un om misterios ale cărui intenţii sunt cam ambigue.

Treptat, lucrurile iau o întorsătură favorabilă protagoniştilor noştri: reuşesc să recupereze stelele cu care fugise Haskeer, cel de-al doilea sergent care, în volumul anterior, a dat dovadă de un comportament bizar, culminând cu furtişagul obiectelor pentru care Jderii erau în stare să-şi dea viaţa, dar şi să îşi salveze colega de breaslă.

În continuare ei pornesc în obţinerea următoarei stele. Pentru a îndeplini acest lucru, războinicii sunt nevoiţi să calce pe pământul lui Adpar, sora nyaddă a Jennestei (aşa-zisa regină a Jderilor). Cu Adpar am făcut cunoştinţă încă din primul volum, însă în acesta este mult mai prezentă. Totuşi, fiindcă a fost o soră rea şi nu a vrut să-i dea o mână de ajutor Jennestei în căutarea aşa-ziselor artefacte (stelele), nu mă voi bucura de prezenţa ei şi în următorul volum. Revenind, Jderii îndeplinesc această sarcină cu succes (de fapt, nu chiar!), asta ca finalul să fie unul pe cât de surprinzător şi incitat, pe atât de îngrijorător.

În recenzia volumului I mi-am exprimat dorinţa de a citi o descriere a orcilor, descriere pe care am sperat că o voi găsi în volumul ăsta. Dar nu s-a întâmplat aşa. Iar şansele ca ea să se afle în cel din urmă volum sunt cam egale cu zero. Am început cu remarca asta pentru că eu chiar am sperat că Stan Nicholls le-a transformat şi aspectul într-unul mai acceptabil, nu numai comportamentul. Eh, cred că trebuie să mă mulţumesc doar cu schimbarea atitudinală, comportamentală. 

Un alt lucru care mi se pare cam aiurea este cum s-a decis autorul să împartă acţiunea. Cel mai bun exemplu este salvarea Coillei, care are loc nu cu mult înainte de încheierea cărţii. Exact. Ideea mea este că acţiunea devine mult mai alertă la final, pe când în cuprins este... calmă. Să nu mă înţelegeţi greşit, nu m-am plictisit în niciun moment, dar e ca şi cum autorul a ţinut neapărat ca acest volum să aibă un punct culminant zdravăn. Şi are. Dar nu mi se pare o idee prea înţeleaptă ca acţiunea să curgă uşor iar dintr-un punct să capete un ritm grăbit care să dispară la fel de brusc odată cu încheierea cărţii. Nu ştiu, îţi lasă un gust mai amar, cred. Mai ales dacă nu ai următorul volum.

Pentru că îmi place să las lucrurile bune la urmă, ţin să precizez cât de mult mă bucur că autorul s-a decis să aducă în lumină personaje absolut noi (Serapheim) sau personaje vechi (Glozellan, stăpâna dragonilor, care m-a surprins complet în încheierea cărţii). Şi, cu toate că, după cum am precizat mai sus, lucrurile s-au mişcat cam prea repede în încheiere, trebuie să recunosc că ultimul capitol e al naibii de bun.

Concluzionând, volumul II mi se pare mai reuşit decât primul şi vi-l recomand cu mare încântare. 

Notă: 4,5/5 (pe Goodreads - 4)

2 comentarii:

Thank you for reading my post and for leaving me your thoughts. Warm hugs!